De multe ori nu ne dăm seama că o mare parte din simptomele noastre pot fi, de fapt, o reacție la alimentele pe care le consumăm zilnic.
Dacă am putea să ne întâlnim cu un strămoș din trecutul îndepărtat și am discuta despre sănătate, probabil conversația ar deveni foarte interesantă.
Cum crezi că ar reacționa când ar auzi termeni precum sindromul de colon iritabil, intoleranța la histamină, intestin permeabil sau „burtă de grâu”?
Aceste afecțiuni există astăzi și sunt din ce în ce mai frecvente, nu doar în rândul adulților, ci și al adolescenților.
Ce putem face în acest caz?
Iată un exemplu:
Cristina suferă de dureri abdominale, oboseală, balonare și schimbări de dispoziție. Din jurnalul său alimentar reiese că are un stil de viață sedentar, mâncând cinci mese pe zi, majoritatea vegetale, și consumă frecvent gustări și sucuri din fructe. Lucrează ca recepționeră într-un salon de coafură și manichiură, într-un mediu plin de zgomot și expus substanțelor chimice.
Cristina se mândrește cu „dieta ei curată”, care constă în principal din cereale, leguminoase și solanacee, și rareori consumă pește sau alte surse de proteine animale. Majoritatea zilei și-o petrece stând pe scaun, într-un mediu toxic, atât fonic, cât și chimic.
Deși pare un stil de viață sănătos și lipsit de stres, corpul său percepe lucrurile diferit.
Această dietă are un deficit de nutrienți esențiali, ceea ce duce la o suprapopulare a intestinului cu bacterii și fungi dăunători. Balonarea, crampele abdominale și schimbările de dispoziție sunt semnale clare că alimentația nu este adecvată și că este posibil să fi dezvoltat o intoleranță la anumite alimente.
Printre cele mai frecvente intoleranțe se numără cele la cereale, leguminoase și solanacee.
De ce se întâmplă acest lucru?
Totul are legătură cu compoziția acestor alimente. Majoritatea cerealelor conțin gluten – chiar și cele etichetate ca „fără gluten” nu sunt neapărat sănătoase. Glutenul este o proteină formată din două peptide: gliadina și glutenina. Aceste componente fac ca glutenul să fie o proteină lipicioasă, folosită frecvent în bucătărie pentru proprietățile sale de legare.
Să o spunem direct: glutenul te poate otrăvi – în mai multe moduri.
Glutenul provoacă atacul sistemului imunitar asupra celulelor intestinale. Boala celiacă este cea mai cunoscută afecțiune autoimună asociată cu consumul de gluten.
Două cuvinte: mimetism molecular.
Mimetismul molecular este un fenomen în care sistemul imunitar confundă o parte a corpului cu un invadator străin. Când moleculele de gluten trec prin intestinul permeabil și ajung în sânge, sistemul imunitar le percepe ca pe niște agenți patogeni și începe să le atace, asemenea unui virus sau bacterie periculoasă. În cazul celor care suferă de tiroidită Hashimoto, acest proces devine și mai confuz. Sistemul imunitar nu doar că atacă glutenul, dar începe să atace și țesutul tiroidian, percepându-l ca pe gluten. Rezultatul? Sistemul imunitar îți distruge treptat tiroida.
Alimentele din familia solanaceelor și leguminoasele conțin antinutrienți precum lectine, oxalați, fitați, prolamine și aglutinine. Acești compuși pot perturba mucoasa intestinală, inhiba enzimele digestive și favoriza dezvoltarea bacteriilor dăunătoare. Astfel, sistemul imunitar este slăbit, iar intestinul devine permeabil, ceea ce poate duce la dureri musculare, probleme emoționale și cognitive.
Cum verifici sănătatea intestinului tău? Încearcă testul de mai jos.
Dacă ai răspuns DA la mai mult de trei întrebări, înseamnă ca intestinul tău este afectat. Iti recomand să începi un program de vindecare a intestinului..
Te aștept.
Aurelian Vasile
Optimized by Seraphinite Accelerator
